Te-ai întrebat vreodată de ce apar crampe musculare chiar și atunci când te hidratezi corect? Sau de ce te simți uneori obosit fără un motiv clar? De multe ori, astfel de simptome au legătură cu un dezechilibru al unui mineral despre care nu se vorbește suficient: potasiul.

Potasiul este esențial pentru funcționarea întregului organism. Un adult sănătos are în jur de 150 de grame de potasiu în corp, iar 98% din această cantitate se află în interiorul celulelor, în special în cele musculare. Cu alte cuvinte, potasiul este prezent exact acolo unde efortul se simte cel mai mult – în mușchi. Atunci când nivelul acestui mineral scade, apar simptome precum slăbiciune, oboseală accentuată, amețeli, tulburări de ritm cardiac sau stări de confuzie.

Corpul are nevoie zilnic de potasiu pentru a susține activități esențiale: contracția mușchilor (inclusiv a inimii), transmiterea impulsurilor nervoase, reglarea echilibrului acido-bazic și menținerea presiunii osmotice între celule. De aceea, chiar și o variație mică poate avea efecte resimțite imediat, mai ales dacă ești activ fizic, treci prin perioade de stres sau nu ai o alimentație echilibrată.

Aportul recomandat este de aproximativ 2.300 mg pe zi pentru femei și 3.100 mg pentru bărbați. Iar sursele sunt la îndemână, fiind multiple variante de alimente cu potasiu: bananele, avocado, cartofii, spanacul, roșiile – toate pot contribui semnificativ la menținerea unui nivel optim. Însă la fel de important este să eviți excesul, mai ales dacă ai probleme renale sau iei suplimente fără recomandarea unui specialist. Un nivel prea ridicat poate afecta serios inima și sănătatea generală.

Potasiul în valori normale este unul dintre acei „mici factori” care pot influența semnificativ cum te simți, cum te miști și cum funcționezi în fiecare zi. De aceea, merită să-i acorzi mai multă atenție, mai ales dacă îți pasă de sănătate, performanță și echilibru.

Rolul fiziologic al potasiului în organismul uman

Potasiul reprezintă unul dintre cei mai importanți electroliți din organismul uman, fiind esențial pentru funcționarea normală a tuturor celulelor. Într-un adult cu o greutate de 70 kg, se găsesc aproximativ 3.500 mEq (echivalent cu aproximativ 120 g) de potasiu. Acest mineral joacă un rol crucial în multiple procese fiziologice, iar distribuția sa în organism are caracteristici unice care îi definesc funcționalitatea.

Distribuția intracelulară a potasiului: 98% în celule

Potasiul este un mineral care se găsește aproape în totalitate în interiorul celulelor — aproximativ 98% din cantitatea totală din organism. Dintre acestea, cea mai mare parte, aproape 80%, se află în mușchi, iar restul este distribuit în ficat, oase și celulele roșii din sânge. Doar o cantitate foarte mică, aproximativ 2%, circulă în afara celulelor, în sânge și în alte lichide ale corpului, unde se menține într-un interval normal între 3,5 și 5,0 mmol/L.

Această distribuție dezechilibrată — mult în interiorul celulelor, puțin în exterior — este esențială pentru funcționarea normală a organismului. Corpul menține acest echilibru printr-un mecanism foarte eficient numit „pompa de sodiu-potasiu”. Aceasta funcționează cu ajutorul energiei și reglează constant schimbul dintre potasiu și sodiu: introduce potasiul în celule și scoate sodiul din ele. 

Astfel, se creează o diferență de concentrație care permite celulelor să își păstreze energia, să transmită semnale nervoase corect și să contracte mușchii atunci când este nevoie.

Pe scurt, fără acest echilibru bine controlat între potasiul din interior și cel din exteriorul celulelor, multe dintre procesele vitale ale corpului — de la bătăile inimii până la mișcările mușchilor — nu ar funcționa corect.

Funcția de electrolit: impulsuri nervoase și contracții musculare

Potasiul este un electrolit, adică un mineral care poate conduce electricitatea atunci când este dizolvat în apă. În organism, ionii de potasiu au o sarcină electrică pozitivă, iar această proprietate este esențială pentru transmiterea impulsurilor nervoase.

Sistemul nervos folosește potasiul pentru a transmite semnale între creier și restul corpului. Acest proces are loc printr-un schimb de ioni: ionii de sodiu intră în celule, iar cei de potasiu ies. Această mișcare schimbă tensiunea electrică de la nivelul membranei celulare și declanșează semnalul nervos. Prin stimularea contracțiilor musculare, potasiul:

• Menține ritmul cardiac regulat
• Previne apariția crampelor musculare
• Asigură funcționarea optimă a mușchilor scheletici
• Participă la digestia corectă prin contracțiile mușchilor netezi

Nivelurile anormale de potasiu pot afecta semnificativ acest proces, ducând la slăbiciune musculară și în cazuri severe, chiar la paralizie.

Reglarea echilibrului hidric și pH-ului celular

Un alt rol esențial al potasiului este reglarea cantității de apă din organism. Aproximativ 60% din corpul uman este apă, iar o mare parte din aceasta – cam 40% – se află în interiorul celulelor. Potasiul este principalul mineral responsabil pentru menținerea apei în interiorul celulelor. Practic, el stabilește câtă apă „rămâne” în celule și ajută la păstrarea formei și funcționării normale a acestora.

Pe de altă parte, sodiul – un alt mineral important – face același lucru în afara celulelor. Împreună, potasiul și sodiul mențin un echilibru delicat între lichidele din interiorul și exteriorul celulelor. Dacă acest echilibru se strică, celulele pot pierde prea multă apă și se micșorează, sau, din contră, pot absorbi prea multă apă și se umflă. Ambele situații pot afecta grav funcționarea țesuturilor și organelor.

Potasiul mai are și un alt rol important: ajută la menținerea echilibrului pH-ului în interiorul celulelor. Cu alte cuvinte, participă la reglarea acidității sau alcalinității, fiind parte din sistemul tampon al organismului. Astfel, contribuie la stabilitatea mediului intern celular, esențial pentru sănătatea întregului corp.

În plus, organismul reglează nivelul de potasiu din sânge printr-un hormon numit aldosteron. Atunci când nivelul de potasiu crește prea mult, corpul produce mai mult aldosteron, care stimulează rinichii să elimine excesul prin urină. În acest fel, se păstrează un echilibru sănătos al potasiului în organism.

Ce spun studiile despre beneficiile potasiului

Cercetările recente aduc noi perspective asupra importanței potasiului în sănătatea umană. Studiile medicale demonstrează beneficii multiple ale acestui mineral esențial, de la normalizarea tensiunii arteriale până la protejarea oaselor și prevenirea afecțiunilor renale. Aceste descoperiri contribuie semnificativ la înțelegerea rolului nutriției în menținerea stării de sănătate.

Potasiu - Beneficii studiate

Reducerea riscului de hipertensiune arterială

Un studiu inovator realizat de cercetătorii de la Universitatea Waterloo și publicat în aprilie 2025 în American Journal of Physiology-Renal Physiology evidențiază faptul că echilibrul dintre aportul de potasiu și sodiu are un impact mai puternic asupra tensiunii arteriale decât simpla reducere a sodiului. Folosind un model matematic complex, cercetătorii au demonstrat că un raport mai mare de potasiu față de sodiu în dietă contribuie la scăderea tensiunii arteriale.

Rezultatele arată diferențe semnificative între sexe. Bărbații prezintă o sensibilitate mai mare la variațiile acestui raport, putând beneficia mai mult de pe urma unui aport crescut de potasiu. Femeile la premenopauză, totuși, par protejate într-o anumită măsură de efectele hipertensive ale unui aport crescut de sodiu, probabil datorită influenței hormonilor estrogeni.

Un studiu de amploare a demonstrat că hipertensiunea arterială poate fi redusă cu până la 8 puncte procentuale prin suplimentarea dietei cu potasiu. Mai mult decât atât, o alimentație cu fructe și legume bogate în potasiu, cu conținut redus de lipide, poate stimula reducerea tensiunii arteriale cu până la 10 puncte procentuale la pacienții hipertensivi.

Prevenirea osteoporozei prin reducerea pierderii de calciu

Cercetările din 2025 confirmă rolul esențial al potasiului în menținerea sănătății osoase. Acest mineral contribuie la prevenirea osteoporozei prin reducerea cantității de calciu pierdută prin urină. Astfel, potasiul ajută la menținerea densității minerale osoase, prevenind fragilizarea scheletului.

Studiile arată că femeile cu un aport mai mare de potasiu beneficiază de o masă osoasă totală mai ridicată. De asemenea, potasiul ajută la neutralizarea acizilor produși în urma metabolismului proteinelor, evitând astfel utilizarea calciului din oase pentru acest scop. Persoanele cu un aport ridicat de potasiu prezintă un risc mai scăzut de fracturi și o densitate osoasă mai mare, în special la nivelul coloanei vertebrale și al șoldului.

Citratul de potasiu în prevenirea pietrelor la rinichi

Citratul de potasiu s-a dovedit deosebit de eficient în prevenirea formării pietrelor la rinichi. Hipocitraturia (cantitate mică de citrat în urină) reprezintă un factor de risc pentru formarea calculilor renali, întrucât citratul inhibă cristalizarea sărurilor de calciu.

Acest compus acționează ca un inhibitor al cristalizării, împiedicând formarea și creșterea cristalelor de calciu în urină. Citratul se leagă de ionii de calciu, formând complexe solubile care sunt eliminate mai ușor din organism, reducând astfel cantitatea de calciu liber disponibil pentru formarea pietrelor. De asemenea, ajută la creșterea pH-ului urinar, făcându-l mai alcalin, ceea ce diminuează riscul de formare a pietrelor de acid uric și de oxalat de calciu.

Calculii renali apar în 95-97% din cazuri din compuși precum oxalat de calciu, fosfat de calciu, acid uric sau struvit, iar aproximativ 75% dintre calculi conțin calciu. Prin urmare, efectul citratului de potasiu asupra metabolismului calciului este esențial pentru prevenirea acestei afecțiuni.

Impactul potasiului asupra sănătății cardiovasculare

Potasiul joacă un rol crucial în menținerea sănătății inimii și a sistemului vascular. Acesta contribuie la reglarea ritmului cardiac prin menținerea potențialului electric normal al celulelor miocardice.

Studiile din 2025 arată că o dietă bogată în potasiu poate reduce riscul de accident vascular cerebral cu până la 24%. Indivizii cu o dietă redusă în potasiu au un risc semnificativ mai crescut de a dezvolta hipertensiune și accidente vasculare cerebrale, acest risc fiind cu 40-50% mai ridicat comparativ cu cel al populației generale.

Potasiul ajută la prevenirea aritmiilor cardiace și contribuie la funcționarea optimă a mușchiului cardiac. Acest mineral relaxează pereții vaselor de sânge, scăzând tensiunea arterială și protejând împotriva crampelor musculare. Persoanele cu un consum ridicat de potasiu prezintă un risc semnificativ mai scăzut de boli cardiovasculare comparativ cu cele care consumă cantități insuficiente.

Deficitul de potasiu: simptome, cauze și diagnostic

Deficitul de potasiu, cunoscut în terminologia medicală drept hipopotasemie, reprezintă o afecțiune caracterizată prin scăderea nivelului de potasiu seric sub 3,5 mEq/L. În funcție de severitate, hipopotasemia poate fi clasificată ca ușoară (3,0-3,5 mEq/L), moderată (2,5-3,0 mEq/L) sau severă (sub 2,5 mEq/L).

Lipsa de potasiu în organism simptome frecvente: oboseală, crampe, constipație

Manifestările clinice ale deficitului de potasiu depind de cât de mult și cât de repede a scăzut nivelul din organism. În formele ușoare, simptomele pot fi greu de observat sau pot lipsi complet. Însă, pe măsură ce nivelul potasiului continuă să scadă, pot apărea următoarele semne:

oboseală persistentă și slăbiciune musculară, din cauza faptului că potasiul insuficient afectează capacitatea mușchilor de a se contracta corect, reducând forța și energia organismului

crampe și spasme musculare, care apar frecvent la nivelul picioarelor și pot urca spre partea superioară a corpului, din cauza întreruperii transmiterii normale a semnalelor nervoase către mușchi

constipație cronică și disconfort abdominal, determinate de slăbirea mișcărilor musculaturii netede din intestin, ceea ce duce la un tranzit intestinal încetinit și motilitate redusă

Cauze comune: diuretice, diaree, hipomagneziemie

Utilizarea diureticelor, în special cele tiazidice și de ansă, reprezintă o cauză frecventă a hipopotasemiei, stimulând excreția renală excesivă de potasiu. În doze mari, diureticele pot reduce nivelul potasiului sub 3 mEq/L.

Diareea cronică constituie forma cea mai frecventă de pierdere extrarenală de potasiu, provocând depleție electrolitică semnificativă. Alte cauze gastrointestinale includ vărsăturile, abuzul de laxative și fistulele intestinale.

Hipomagneziemia (deficitul de magneziu) agravează hipopotasemia, împiedicând retenția potasiului chiar și după suplimentare. Peste 50% din cazurile de hipopotasemie semnificativă clinic prezintă deficiență concomitentă de magneziu.

Analiza potasiului seric și urinar

Testarea nivelului seric de potasiu reprezintă investigația primară în diagnosticul hipopotasemiei. Valorile normale se situează între 3,5 și 5,2 mEq/L. Un nivel sub această limită confirmă diagnosticul.

Analiza potasiului urinar oferă informații valoroase despre cauza deficitului. O excreție urinară crescută de potasiu în prezența hipopotasemiei sugerează pierderi renale anormale. Valoarea normală a potasiului urinar pentru un adult este de 25-125 mmol/24h.

Raportul potasiu:creatinină din urină, situat normal în jurul valorii de 1,5, poate fi util în evaluarea excreției renale. Acest raport ajută la diferențierea între pierderile renale și cele extrarenale.

Hipopotasemia severă: risc de aritmii și paralizie

Scăderea severă a potasiului seric (sub 2,5 mEq/L) poate avea consecințe potențial letale. În aceste cazuri, modificările electrocardiografice specifice includ aplatizarea undei T, apariția undei U și prelungirea intervalului QT.

Riscul de aritmii cardiace este semnificativ crescut când nivelul potasiului scade brusc sau la pacienții cu afecțiuni cardiace preexistente. O concentrație sub 3 mEq/L poate cauza fibrilație ventriculară.

În cazurile severe, deficitul profund de potasiu poate duce la paralizie musculară ascendentă, începând de la extremitățile inferioare și progresând spre trunchi și membrele superioare. Această complicație poate evolua rapid spre insuficiență respiratorie prin afectarea mușchilor respiratori, reprezentând o urgență medicală care necesită intervenție imediată.

Excesul de potasiu și riscurile hiperpotasemiei

Un potasiu seric crescut sau hiperpotasemia reprezintă creșterea nivelului de potasiu din sânge peste valorile normale de 3,5-5,0 mEq/L. Valorile care depășesc 5,5 mmol/L indică instalarea hiperpotasemiei, iar cele peste 6,5 mmol/L constituie o urgență medicală ce necesită intervenție imediată.

Potasiu seric crescut: cauze renale și medicamentoase

În primul rând, insuficiența renală reprezintă cauza principală a hiperpotasemiei, rinichii pierzându-și capacitatea de a elimina eficient excesul de potasiu din organism. Potasiul filtrat de rinichi este în mod normal eliminat prin urină, însă în boala renală cronică sau acută, acest mecanism devine deficitar.

De asemenea, anumite medicamente contribuie frecvent la creșterea potasiului seric. Diureticele care economisesc potasiu (spironolactona, amiloridul, triamterenul) împiedică eliminarea renală a potasiului. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (captopril) pot induce hiperpotasemie, mai ales când sunt administrați concomitent cu suplimente de potasiu. Antiinflamatoarele nesteroidiene (ibuprofen) afectează direct funcția renală, reducând excreția potasiului.

Alte cauze includ diabetul zaharat necontrolat, boala Addison (insuficiență suprarenală), deshidratarea și traumatismele severe cu distrugerea țesuturilor.

Simptome: slăbiciune, modificări EKG, insuficiență respiratorie

Hiperpotasemia ușoară poate fi asimptomatică, însă pe măsură ce nivelul potasiului crește, apar simptome progresive. Slăbiciunea musculară constituie unul dintre primele semne, însoțită de oboseală și uneori de parestezii (furnicături) la nivelul extremităților.

Efectele cele mai periculoase afectează sistemul cardiovascular. Modificările electrocardiografice tipice includ:

1. Unde T înalte, în formă de cort
2. Aplatizarea undelor P
3. Interval PR prelungit
4. Complex QRS lărgit
5. Depresie a segmentului ST

În cazurile severe, apar aritmii ventriculare, bradicardie, fibrilație ventriculară și chiar stop cardiac. Dificultățile respiratorii apar din cauza afectării musculaturii respiratorii, ducând la insuficiență respiratorie.

Clorura de potasiu și riscul de supradozaj

Clorura de potasiu se încadrează la categoria medicamentelor pentru lipsa de potasiu, fiind folosită în tratamentul hipopotasemiei, prezintă riscuri semnificative de supradozaj. Injectarea directă a soluțiilor concentrate de clorură de potasiu, fără diluarea corespunzătoare, poate cauza decesul imediat.

Administrarea trebuie realizată lent (10 mEq/oră, fără a depăși 20 mEq/oră) și sub monitorizarea strictă a activității cardiace. Excesul de potasiu poate produce tulburări neuromusculare și cardiace, mergând până la stop cardiac.

Pacienții cu insuficiență cardiacă decompensată, cei tratați cu medicamente digitalice sau cei cu bloc cardiac sever necesită măsuri de precauție speciale în administrarea clorurii de potasiu.

Surse alimentare și forme farmaceutice de potasiu

Menținerea echilibrului de potasiu în organism se realizează în principal prin alimentație. Există numeroase alimente bogate în potasiu, unele conținând cantități semnificative din acest mineral esențial. În plus, formele farmaceutice de potasiu sunt disponibile pentru situațiile care necesită suplimentare terapeutică.

Alimente cu potasiu crescut:

Fructe bogate în potasiu: banane, avocado, pepene galben

Avocado reprezintă fructul cu cea mai mare concentrație de potasiu, conținând aproximativ 975 mg într-un fruct întreg, aproape dublu față de o banană. 

O banană medie oferă aproximativ 422 mg de potasiu. 

De asemenea, pepenele galben este surprinzător de bogat în acest mineral, o felie furnizând până la 358 mg. 

Alte fructe valoroase includ papaya (364 mg per porție), portocalele, kiwi, mango și fructele uscate precum stafidele, curmalele și smochinele.

Legume și leguminoase: spanac, linte, cartofi

Spanacul gătit conține aproximativ 839 mg de potasiu per cană, fiind una dintre cele mai bogate surse vegetale. 

Leguminoasele sunt, de asemenea, excelente - o cană de linte gătită oferă 731 mg,

O porție de fasole albă conține peste 1 gram de potasiu. 

Cartofii simpli și cei dulci sunt surse impresionante, un cartof dulce mediu acoperind aproximativ 21% din necesarul zilnic. 

Alte opțiuni valoroase includ broccoli, varză, sfeclă, morcovi, ciuperci și dovleac.

Forme farmaceutice: citrat, clorura, iodura, sorbat de potasiu

Suplimentele de potasiu sunt disponibile în diverse forme, fiecare cu aplicații specifice.

1. Clorura de potasiu este cea mai frecvent utilizată pentru corectarea hipopotasemiei. 
2. Citratul de potasiu este eficient în special la pacienții cu acidoză metabolică și pentru prevenirea calculilor renali. 
3. Alte preparate includ iodura de potasiu, sorbatul de potasiu, gluconatul, aspartatul, fosfatul și bicarbonatul de potasiu. Aceste suplimente sunt sub formă de: potasiu pastile, capsule, soluții orale sau perfuzabile.

Suplimente cu potasiu

Suplimentele de potasiu sunt disponibile în mai multe forme, fiecare având aplicații specifice, în funcție de nevoile organismului. Cele mai frecvent utilizate în corectarea nivelului scăzut de potasiu sunt:

1. clorura de potasiu, utilizată în mod obișnuit în hipopotasemie
2. citratul de potasiu, eficient mai ales la persoanele care au acidoză metabolică sau suferă de pietre la rinichi. 
3. Alte forme, precum iodura, sorbatul, gluconatul, aspartatul, fosfatul sau bicarbonatul de potasiu, sunt folosite în situații specifice, în funcție de contextul medical.

Aceste suplimente pot fi găsite sub formă de comprimate, capsule, soluții orale sau, în cazuri mai grave, în variante perfuzabile, administrate doar în spital, sub supraveghere medicală.

Pentru persoanele sănătoase sau sportivii care nu au un deficit diagnosticat și prezintă valori normale ale potasiului, dar vor să-și mențină echilibrul electrolitic, există și variante naturale de suplimente cu potasiu. Acestea pot include: 

1. extracte din legume deshidratate, cum ar fi spanacul sau sfecla,
2. formule pe bază de citrat sau gluconat de potasiu provenite din surse vegetale,
3. amestecuri de electroliți special concepute pentru efort fizic, care combină potasiul cu alți electroliți precum magneziul și sodiul.

Potasiu și magneziu

Potasiul și magneziul lucrează împreună în organism și joacă un rol esențial în:

1. sănătatea mușchilor, 
2. a inimii,
3. a sistemului nervos. 

Ambii sunt electroliți, adică minerale care conduc impulsuri electrice în corp și ajută la reglarea echilibrului hidric, a tensiunii arteriale și a contracțiilor musculare. 

Deficitul unuia îl poate influența direct pe celălalt: de exemplu, un nivel scăzut de magneziu poate împiedica absorbția adecvată a potasiului și duce la hipopotasemie. În plus, atunci când ambele sunt în limite optime, contribuie la reducerea crampelor musculare, la o funcționare mai bună a inimii și la scăderea riscului de aritmii. Este important să consumi alimente bogate în potasiu și magneziu pentru o funcționare optimă a organismului.

Sportivii sau persoanele care transpiră abundent au adesea nevoie de o suplimentare atentă a ambelor minerale, mai ales în perioadele de efort intens sau căldură excesivă. O alimentație echilibrată, bogată în legume verzi, nuci, semințe, fructe și leguminoase, poate acoperi necesarul zilnic pentru majoritatea oamenilor.

Așadar, suplimentele pot susține performanța fizică, recuperarea după efort sau hidratarea corectă în perioadele de activitate intensă. Chiar și în aceste cazuri, este important ca aportul de potasiu să țină cont de alimentația generală, de stilul de viață și, ideal, de sfatul unui medic sau nutriționist.

Alimente care scad potasiul: opțiuni pentru hiperpotasemie

Pentru persoanele cu hiperpotasemie, tehnicile de preparare a alimentelor pot reduce semnificativ conținutul de potasiu. Prin urmare, legumele trebuie tăiate în bucăți mici și înmuiate în apă călduță cel puțin două ore, apoi fierte schimbând apa o dată. 

Este important să nu se folosească apa în care au fiert legumele pentru alte preparate. De asemenea, se recomandă consumul moderat de fructe proaspete, preferând compoturile, și evitarea înlocuitorilor de sare care conțin potasiu. Pastele și orezul alb conțin cantități mai mici de potasiu, fiind opțiuni preferabile.

Concluzie

Potasiul este un element indispensabil pentru funcționarea corectă a organismului, având un rol cheie în contracția musculară, transmiterea impulsurilor nervoase, menținerea echilibrului hidric și reglarea tensiunii arteriale. Deși este adesea trecut cu vederea în discuțiile despre nutriție, cercetările recente subliniază impactul major al acestui mineral asupra sănătății cardiovasculare, a sistemului osos și a funcționării celulelor.

Distribuția sa predominant intracelulară și concentrarea în țesutul muscular evidențiază cât de important este pentru performanța fizică, dar și pentru funcțiile de bază ale corpului. Un aport optim de potasiu contribuie la prevenirea hipertensiunii, a osteoporozei și a calculilor renali, în timp ce dezechilibrele — fie prin carență, fie prin exces — pot genera simptome severe și complicații medicale, inclusiv aritmii sau insuficiență respiratorie.

Pentru persoanele sănătoase, alimentația echilibrată rămâne principala sursă de potasiu și cea mai sigură metodă de menținere a unui nivel stabil. Fructele, legumele și leguminoasele oferă un aport natural și bine tolerat. În cazurile în care suplimentarea este necesară, aceasta trebuie făcută cu atenție, sub îndrumare medicală, pentru a evita riscurile asociate cu dozajul excesiv.

În concluzie, potasiul nu este doar un mineral — este un factor esențial pentru menținerea echilibrului intern al organismului și pentru susținerea unei stări generale de sănătate. 

FAQ

1. Ce este potasiul și de ce este important pentru organism?

 Potasiul este un mineral esențial și un electrolit care ajută la reglarea contracțiilor musculare, a impulsurilor nervoase, a echilibrului hidric și a tensiunii arteriale. De asemenea, are un rol crucial în menținerea sănătății inimii și a sistemului nervos.

2. Care este aportul zilnic recomandat de potasiu?

 Pentru adulți, se recomandă aproximativ 2.300 mg/zi pentru femei și 3.100 mg/zi pentru bărbați. Aceste valori pot varia în funcție de vârstă, nivel de activitate și condiții medicale.

3. Care sunt cele mai bune surse naturale de potasiu?

 Printre cele mai bogate alimente în potasiu se numără: avocado, bananele, spanacul, cartofii, pepenele galben, lintea, fasolea albă, sfecla, morcovii și ciupercile.

4. Ce simptome apar în cazul deficitului de potasiu (hipopotasemie)?

 Simptomele pot include oboseală, crampe musculare, constipație, slăbiciune generală, amețeli și în cazuri severe, aritmii sau paralizie.

5. Ce înseamnă un exces de potasiu (hiperpotasemie) și ce riscuri implică?

 Hiperpotasemia apare atunci când nivelul potasiului din sânge este prea mare. Poate provoca slăbiciune musculară, tulburări de ritm cardiac, dificultăți respiratorii și, în cazuri grave, stop cardiac.

6. Când este necesară suplimentarea cu potasiu?

 Suplimentele sunt recomandate doar în cazuri diagnosticate de deficit sau în anumite afecțiuni medicale. Administrarea trebuie făcută doar la recomandarea unui medic, pentru a evita riscul de supradozaj.

7. Pot lua potasiu dacă fac sport intensiv?

 Da, în anumite cazuri suplimentarea poate fi benefică, mai ales dacă pierzi mult potasiu prin transpirație. Există formule naturale sau combinații cu magneziu care pot sprijini efortul fizic, însă este important să monitorizezi aportul total și să ții cont de alimentație.

8. Ce alimente ar trebui evitate în cazul unui nivel ridicat de potasiu?

 Pentru cei cu hiperpotasemie, se recomandă reducerea consumului de fructe și legume bogate în potasiu. De asemenea, se recomandă tehnici de gătire care reduc potasiul, cum ar fi înmuierea și fierberea legumelor în apă care se aruncă ulterior.

9. Există o legătură între magneziu și potasiu?

 Da. Magneziul ajută la menținerea nivelului normal de potasiu. Un deficit de magneziu poate împiedica organismul să rețină potasiul, chiar și atunci când este suplimentat.

10. Ce se întâmplă dacă iau prea mult potasiu din suplimente?

 Un exces de potasiu din suplimente poate duce la simptome grave: greață, bătăi neregulate ale inimii, slăbiciune musculară și, în cazuri extreme, stop cardiac. De aceea, suplimentarea trebuie făcută doar cu monitorizare medicală.