Des te-ai întrebat vreodată de ce unele zile par mai ușoare, mai senine, iar altele sunt apăsătoare fără niciun motiv? O parte importantă din răspuns se află în modul în care corpul tău reglează serotonina – un neurotransmițător esențial, adesea asociat cu starea de bine, dar implicat în mult mai mult decât atât.

Deși este produsă din triptofan, un aminoacid esențial pe care trebuie să-l obții din alimentație, majoritatea serotoninei (aproximativ 80–90%) este sintetizată, surprinzător, în tractul gastrointestinal, nu în creier, cum s-ar crede adesea. Acolo, ea joacă un rol-cheie nu doar în echilibrul emoțional, ci și în digestie, reglarea somnului, a apetitului și chiar în procesul de vindecare, prin stimularea trombocitelor în cazul unor răni.

Nivelul normal de serotonină în sânge variază între 80 și 400 μg/L. Când scade sub 100 μg/L, pot apărea simptome specifice tulburărilor depresive – lipsă de energie, insomnii, iritabilitate. Pe de altă parte, valori prea ridicate (peste 400 μg/L) pot duce la complicații grave, precum sindromul serotoninergic, manifestat prin agitație, confuzie, febră sau tremur.

În rândurile care urmează, vei descoperi ce este serotonina din punct de vedere medical, cum funcționează în organismul tău, ce o influențează și mai ales – ce poți face pentru a stimula în mod natural producția ei. Totul explicat clar, echilibrat și empatic, pentru ca tu să înțelegi cum funcționează cu adevărat în contextul stării de bine.

Ce este serotonina și cum funcționează în corpul tău

Serotonina, cunoscută științific ca 5-hidroxitriptamină (5-HT), este mai mult decât un simplu "hormon al fericirii", așa  cum este supranumit. Această substanță chimică esențială acționează ca un neurotransmițător care facilitează comunicarea între celulele nervoase din organism și influențează numeroase funcții biologice.

Rolul neurotransmițătorului în sistemul nervos central

În creierul tău, serotonina acționează ca un mesager. Ea ajută celulele nervoase (neuronii) să comunice între ele. Când este eliberată, serotonina se deplasează între două celule nervoase și se „conectează” la niște puncte speciale (receptori) de pe celula următoare. Prin această legătură, mesajul este transmis mai departe, iar creierul poate coordona mai bine starea de spirit, somnul, pofta de mâncare și alte funcții importante.

Serotonina cerebrală joacă un rol decisiv în:

1. Reglarea stării tale de spirit și reducerea anxietății
2. Stimularea memoriei și a funcțiilor cognitive
3. Controlul calității somnului și reglarea ritmului circadian
4. Modularea percepției durerii

De asemenea, serotonina contribuie la dezvoltarea mecanismelor tale de adaptare la dificultățile vieții cotidiene prin legarea specifică de receptorii 5-HT2AR. Astfel, când nivelul de serotonină este normal, poți să te concentrezi mai bine și să te simți mai stabil din punct de vedere emoțional.

Diferența dintre serotonina serică și cea cerebrală

Deși ai putea crede că serotonina este produsă în principal în creier, în realitate 95% din serotonina totală din corpul tău este produsă în tractul gastrointestinal, la nivelul celulelor enterocromafine din mucoasa intestinală. 

Doar aproximativ 1% este produsă în neuronii serotoninergici din creier, iar restul este sintetizat la nivelul țesutului osos de către osteoclaste.

Un aspect fundamental pe care trebuie să-l înțelegi este că serotonina din sânge nu poate traversa bariera hemato-encefalică, o structură care protejează creierul tău. Prin urmare, creierul trebuie să producă propria serotonină pentru funcțiile sale specifice. 

Serotonina din alte zone, cum ar fi sistemul digestiv, funcționează independent de cea din creier.

Serotonina serică, cea din sângele tău, este concentrată în principal în trombocite, de unde este eliberată în timpul procesului de coagulare. După ce este absorbită din intestin în sânge, ea participă la procese diferite față de serotonina cerebrală, inclusiv la reglarea răspunsului imun, dezvoltarea oaselor și funcția cardiacă.

Legătura dintre serotonină și triptofan

Serotonina nu apare spontan în corpul tău, ci este sintetizată din triptofan, un aminoacid esențial. Acest proces este fundamental pentru înțelegerea funcționării serotoninei în organism.

Deoarece triptofanul este un aminoacid esențial, trebuie să-l obții exclusiv din alimentație - corpul tău nu poate să-l producă singur. Odată consumat, triptofanul poate fi convertit în serotonină printr-un proces biochimic care implică două enzime principale: triptofan hidroxilaza și L-aminoacid aromatic decarboxilaza.

Triptofan este un aminoacid esențial pe care îl obții din alimentație (cum ar fi din ouă, lactate, carne sau semințe). Mai întâi, triptofanul este transformat într-o altă substanță numită 5-HTP, iar apoi aceasta devine serotonină. Așadar, nu poți consuma direct alimente care conțin serotonină, dar poți alege să consumi alimentele ce conțin triptofan.

O parte din serotonina produsă în organism se poate transforma, mai departe, în melatonină – hormonul care reglează somnul și îți spune când e timpul să te odihnești.

Nivelul de serotonină este, în mod natural, mai ridicat în timpul zilei – te ajută să fii mai alert, mai activ și mai concentrat. Pe măsură ce se lasă seara, nivelul ei scade, iar acest lucru contribuie la apariția somnului.

Așadar, triptofanul nu doar că ajută la producerea serotoninei, dar contribuie și la echilibrul hormonal și la buna funcționare a unor procese importante din corp, precum somnul, dispoziția și pofta de mâncare.

Legătura dintre serotonină și dopamină

Dopamina și serotonina sunt doi dintre cei mai importanți neurotransmițători implicați în reglarea dispoziției, motivației și comportamentului uman. Deși acționează în moduri distincte, ele sunt interconectate și influențează profund echilibrul neurochimic al creierului.

1. Serotonina este asociată cu reglarea stării de bine, a somnului și a apetitului
2. Dopamina este implicată în sistemul de recompensă, motivație, plăcere și luarea deciziilor

Studiile arată că un dezechilibru între aceste două substanțe poate contribui la apariția tulburărilor psihice precum depresia, anxietatea sau schizofrenia. De exemplu, cercetările publicate în Nature Reviews Neuroscience (Doya, 2008) sugerează că serotonina modulează impulsivitatea și răspunsurile inhibitoare, în timp ce dopamina reglează anticiparea recompensei și inițierea comportamentelor orientate spre scop.

Interacțiuni între serotonină și dopamină:

1. Serotonina poate modula activitatea dopaminergică în anumite regiuni ale creierului (ex: cortex prefrontal).
2. Dezechilibrele reciproce pot duce la tulburări afective și comportamentale.
3. Antidepresivele moderne (ex: SSRI și SNRI) pot influența indirect și dopamina, pe lângă serotonină.

Funcțiile esențiale ale serotoninei în organism

Serotonina influențează practic fiecare parte a corpului tău, de la abilitățile motorii până la stările emoționale. Acest neurotransmițător esențial acționează ca un adevărat dirijor biologic pentru multe funcții vitale, iar efectele sale asupra sănătății tale sunt remarcabile și diverse.

Reglarea dispoziției și a stării de bine

Serotonina este unul dintre principalii artizani ai bunei dispoziții, colaborând cu alți neurotransmițători precum oxitocina, endorfinele și dopamina. Când nivelul de serotonină din creierul tău este optim, te vei simți:

1. Mai stabil din punct de vedere emoțional
2. Mai fericit și mai concentrat
3. Mai calm și mai puțin anxios

Experții au descoperit că serotonina produsă de creier îmbunătățește starea de spirit și diminuează anxietatea. Cercetările au arătat că persoanele cu un nivel scăzut al acestei substanțe chimice sufereau adesea de depresie. Prin urmare, menținerea unui nivel sănătos de serotonină este esențială pentru echilibrul tău emoțional.

Influența asupra somnului și ritmului circadian

Serotonina joacă un rol crucial în reglarea somnului tău prin stimularea părților creierului care controlează somnul și starea de veghe. De asemenea, acest neurotransmițător este precursorul melatoninei, hormonul care reglează somnul și contribuie la menținerea ritmului circadian.

Nivelurile de serotonină sunt mai ridicate în timpul zilei, ceea ce te ajută să rămâi vigilent, și scad pe parcursul serii, facilitând instalarea somnului. Când nivelul de serotonină este insuficient, poți experimenta:

1. tulburări de somn
2. insomnie cronică
3. somn neliniștit. 

Astfel, serotonina funcționează ca un regulator natural al ciclului tău somn-veghe, influențând direct calitatea odihnei tale.

Controlul apetitului și al digestiei

Știai că aproximativ 90% din serotonina totală din corpul tău se găsește în tractul gastrointestinal? Aceasta are un rol esențial în funcționarea sistemului digestiv prin reglarea motilității intestinale și stimularea activității digestive.

Serotonina contribuie, de asemenea, la apariția senzației de greață atunci când consumi alimente nocive. Organismul tău crește producția acestui hormon pentru a împinge alimentele dăunătoare către intestine. În cazul toxiinfecțiilor alimentare, serotonina poate induce vărsături ca mecanism de apărare.

Mai mult decât atât, serotonina are un rol important în reducerea apetitului alimentar. Un nivel adecvat poate ajuta la diminuarea poftelor alimentare și la promovarea unui apetit sănătos, în timp ce scăderea nivelului de serotonină poate duce la creșterea apetitului, mai ales pentru alimentele bogate în carbohidrați.

Rolul în coagularea sângelui și sănătatea oaselor

Trombocitele din sângele tău eliberează serotonină pentru a susține procesul de vindecare a leziunilor și rănilor. Când apare o sângerare, serotonina transmite semnalul pentru a închide vasul de sânge lezat până la formarea cheagului de sânge, oprind astfel hemoragia. Acest hormon favorizează îngustarea arterelor mici, ajutând la vindecarea țesuturilor.

Pe lângă aceasta, serotonina influențează semnificativ sănătatea oaselor tale. Cercetările au evidențiat că nivelul de serotonină din corp este strâns legat de densitatea osoasă. Cu toate acestea, o persoană cu un nivel extrem de ridicat al serotoninei din oase se poate confrunta cu osteoporoza, afecțiune care slăbește oasele și crește riscul de fracturi.

Aceste funcții multiple ilustrează de ce serotonina este atât de importantă pentru sănătatea ta generală, influențând atât starea ta mentală cât și numeroase procese fizice esențiale.

Dezechilibrele de serotonină: simptome și riscuri

Menținerea unui nivel echilibrat de serotonină este esențială pentru sănătatea ta, atât fizică, cât și mentală. Atunci când acest echilibru este afectat, pot apărea simptome care influențează nu doar starea de spirit, ci și modul în care funcționează corpul tău. În continuare, vom explora ce poate provoca aceste dezechilibre și ce efecte pot avea asupra organismului.

Ce scade nivelul de serotonină în mod natural?

Nivelul de serotonină din organismul tău poate scădea din diverse motive, unele fiind legate de stilul tău de viață, altele de factori externi. 

1. În primul rând, stresul cronic reprezintă un factor major care poate interfera cu sinteza și funcționarea normală a serotoninei. Cortizolul, hormonul stresului, reduce disponibilitatea triptofanului pentru producția de serotonină și afectează sensibilitatea receptorilor serotoninergici.
2. Expunerea insuficientă la lumina naturală este un alt factor important. Lumina solară stimulează neuronii specializați din retina ta care influențează direct sinteza serotoninei. Din acest motiv, în lunile de iarnă, când zilele sunt mai scurte, producția de serotonină scade considerabil, putând duce la apariția depresiei sezoniere.
3. Deficiențele nutriționale joacă, de asemenea, un rol crucial. Corpul tău are nevoie de: Triptofan (precursorul serotoninei); Vitamina D (esențială pentru activarea enzimelor implicate în sinteza serotoninei); Vitamina B6 (cofactor crucial în procesul de conversie a triptofanului în serotonină); Acizi grași Omega-3(importanți pentru funcționarea optimă a receptorilor serotoninergici)
4. Somnul insuficient sau neregulat perturbă ritmul circadian și afectează producția și metabolismul serotoninei. Prin urmare, un ciclu de somn dezechilibrat poate duce la scăderea nivelului de serotonină și poate agrava problemele de dispoziție.
5. Consumul excesiv de cafeină și alcool poate, de asemenea, să afecteze nivelul de serotonină. Cafeina interferează cu procesul de sinteză prin inhibarea enzimei triptofan hidroxilază, iar alcoolul perturbă echilibrul neurotransmițătorilor, ducând la epuizarea rezervelor de serotonină.

Simptomele unui deficit de serotonină

Deficiența de serotonină se manifestă printr-o constelație de simptome fizice și psihice. Pe plan emoțional, poți experimenta:

1. Stări depresive persistente
2. Anxietate crescută
3. Iritabilitate și schimbări bruște de dispoziție
4. Scăderea stimei de sine
5. Stări de agresivitate

Cercetările arată că deficiența de serotonină afectează bărbații și femeile în moduri diferite. La femei, nivelul redus de serotonină cauzează mai frecvent depresie și schimbări de dispoziție, în timp ce la bărbați, se remarcă o atitudine mai impulsivă, fără schimbări semnificative de dispoziție.

Un studiu realizat de Rebekah H. Mayes și colab. (2005), publicat în Biological Psychiatry, a analizat reacțiile emoționale ale participanților după scăderea nivelului de serotonină printr-o metodă numită depleție acută de triptofan. Rezultatele au arătat că:

1. femeile au prezentat o creștere semnificativă a simptomelor depresive și a schimbărilor de dispoziție, 
2. în timp ce bărbații au manifestat comportamente mai impulsive și agresive, fără o modificare clară a stării afective. 

Acest studiu evidențiază diferențele neurobiologice în modul în care bărbații și femeile procesează serotonina și sugerează că strategiile de tratament pentru tulburările afective ar putea fi personalizate în funcție de sex.

În plan fizic, lipsa serotoninei se poate manifesta prin:

1. Tulburări ale somnului și oboseală cronică
2. Creștere în greutate și poftă excesivă de carbohidrați
3. Probleme digestive, inclusiv sindromul colonului iritabil
4. Tulburări de echilibru și coordonare
5. Tulburări de coagulare (scăderea capacității de vindecare a leziunilor)

Deficitul cognitiv include dificultăți de concentrare, probleme de memorie și luarea unor decizii impulsive. Dacă ai experimentat abuzuri în copilărie, poți fi mai predispus la un nivel mai scăzut de serotonină față de cei care au avut o copilărie fericită.

Excesul de serotonină și sindromul serotoninergic

La polul opus, excesul de serotonină poate fi la fel de periculos. Sindromul serotoninergic reprezintă o reacție medicamentoasă potențial fatală cauzată de acumularea excesivă de serotonină în sistemul nervos central. Acest sindrom apare cel mai adesea când combini medicamente serotoninergice sau când crești doza unui medicament care afectează nivelul de serotonină.

Simptomele sindromului serotoninergic se dezvoltă rapid după expunerea la medicamentul precipitant: 30% apar în prima oră, 60% în decurs de 6 ore, iar aproape toate cazurile se manifestă în 24 de ore. Acestea variază de la ușoare la severe:

Simptome ușoare:

1. Agitație sau neliniște
2. Greață și diaree
3. Pupile dilatate
4. Tremor

Simptome moderate și severe:

1. Rigiditate musculară și pierderea coordonării
2. Febră mare (până la 41,1°C)
3. Ritm cardiac rapid și tensiune arterială crescută
4. Confuzie și halucinații
5. Transpirații abundente
6. Convulsii

În cazurile extreme, pierderea stării de conștiență

Medicamentele care pot cauza acest sindrom includ inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS), medicamente pentru migrene, anumite analgezice și substanțe ilicite. Prin urmare, este esențial să informezi medicul despre toate medicamentele pe care le iei pentru a evita interacțiuni periculoase.

Cum poți crește nivelul de serotonină în mod natural?

Pentru a-ți îmbunătăți starea generală de bine, poți lua măsuri practice pentru a stimula producția naturală de serotonină. Iată cele mai eficiente metode bazate pe studii științifice.

Alimente care conțin serotonină și triptofan

Deși nu poți consuma serotonină direct din alimente, poți mânca produse bogate în triptofan, aminoacidul esențial din care corpul tău produce serotonină. Cele mai valoroase surse includ:

1. Proteine animale: somon (cu 335 mg triptofan la 100 g), carne de curcan (410 mg la 450 g), ouă (521 mg la 100 g)
2. Lactate: mozzarella (571 mg la 100 g), brânzeturi și lapte
3. Plante: semințe de chia (738 mg la 100 g), nuci și migdale (576 mg la 100 g), spirulină (929 mg la 100 g)
4. Fructe: ananas proaspăt

Pentru a maximiza absorbția triptofanului, combină aceste alimente cu 25-30 g de carbohidrați complecși. Astfel, insulina produsă facilitează trecerea triptofanului prin bariera hemato-encefalică. O gustare ideală ar fi pâine integrală cu curcan sau terci de ovăz cu nuci.

Expunerea la soare și terapia cu lumină

Când te expui la lumina naturală, creierul tău produce mai multă serotonină. În zilele însorite, nivelul de serotonină este semnificativ mai mare decât în zilele înnorate. Petrece zilnic 10-15 minute la soare, deoarece razele UVB stimulează eliberarea de substanțe naturale antidepresive în creier.

În lunile de iarnă, când zilele sunt mai scurte, poți folosi fototerapia (terapia cu lumină artificială) pentru a combate depresia sezonieră.

Activitatea fizică și masajul

Exercițiile fizice regulate cresc nivelul de serotonină din creier. Pentru rezultate optime, specialiștii recomandă 30 de minute de activitate aerobică moderată, de 5 ori pe săptămână. Efectele benefice încep să apară la câteva minute după ce ai început să faci mișcare.

Masajul este o altă metodă eficientă. Studiile arată că după două sesiuni de masaj de 20 de minute, nivelul de serotonină crește cu 28%, iar cel de dopamină cu 31%. Interesant este că beneficiile apar chiar și când masajul este oferit de persoane fără pregătire profesională.

Gândirea pozitivă și meditația

Practica meditației crește activitatea receptorilor GABA, ceea ce te ajută să te relaxezi și să reduci anxietatea. În plus, meditația stimulează producția de 5-HIAA, un acid necesar pentru sinteza serotoninei.

Gândirea pozitivă are, de asemenea, un impact direct asupra nivelului de serotonină. Când te concentrezi pe aspectele pozitive ale vieții sau îți amintești experiențe fericite, creierul tău produce mai multă serotonină. Tehnici simple precum vizualizarea unei amintiri plăcute, ținerea unui jurnal al recunoștinței sau practicarea mindfulness-ului pot avea efecte semnificative asupra echilibrului tău neurobiologic.

Tratamente și analize pentru reglarea serotoninei

În cazul în care metodele naturale nu sunt suficiente pentru reglarea nivelului de serotonină, există intervenții medicale și analize specializate care pot ajuta. Atunci când dezechilibrele devin problematice, medicina modernă oferă soluții eficiente.

Serotonina pastile: SSRI și alte opțiuni medicamentoase

Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (SSRI) reprezintă clasa de medicamente cel mai frecvent prescrisă pentru tratarea depresiei și a tulburărilor de anxietate. Acestea funcționează prin blocarea procesului de reabsorbție a serotoninei la nivelul sinapselor, crescând astfel disponibilitatea acestui neurotransmițător în creier.

Principalele medicamente din această categorie includ:

1. Fluoxetina (Prozac)
2. Sertralina (Zoloft)
3. Paroxetina (Paxil, Seroxat)
4. Citalopram (Celexa)
5. Escitalopram (Lexapro)
6. Fluvoxamina (Luvox)

SSRI sunt considerate medicație de primă linie datorită eficacității și profilului de siguranță, având mai puține efecte adverse comparativ cu alte antidepresive. Totuși, efectele secundare posibile includ disfuncții sexuale, tulburări de somn, modificări ale greutății și probleme gastrointestinale.

Atenție: Combinarea SSRI cu alte medicamente care cresc nivelul de serotonină poate cauza sindromul serotoninergic, o afecțiune potențial fatală.

Analiza serotonină: când și de ce se recomandă

Determinarea nivelului de serotonină serică se realizează printr-o analiză de sânge, fără pregătire specială. Această analiză este recomandată în principal pentru:

1. Diagnosticarea sindromului carcinoid (tumori neuroendocrine care eliberează cantități mari de serotonină)
2. Evaluarea eficienței tratamentului pentru depresie sau anxietate

Valorile normale ale serotoninei serice sunt cuprinse între 80-400 μg/L. 

Nivelurile peste 400 μg/L pot indica tumori carcinoide, iar cele sub 100 μg/L sunt asociate sindroamelor depresive.

Înainte de recoltare, trebuie să eviți consumul de ananas, banane, nuci, roșii și să întrerupi medicația cu inhibitori de monoaminoxidază cu o săptămână înainte.

Vitamine pentru serotonină și suplimente utile

Pentru reglarea naturală a serotoninei, poți lua în considerare următoarele suplimente:

5-HTP (5-hidroxitriptofan) - un precursor direct al serotoninei care traversează bariera hematoencefalică și crește eficient nivelul acestui neurotransmițător. Studiile arată că 5-HTP poate reduce pofta de mâncare, îmbunătăți somnul și diminua simptomele depresiei.

Vitamina B6 (piridoxina) - joacă un rol crucial în metabolismul serotoninei și contribuie la echilibrarea stărilor emoționale. De asemenea, Vitamina B3 (niacina) este implicată direct în producția de serotonină.

Vitamina D3, cromul și zincul - sunt alți nutrienți esențiali care cresc nivelul de serotonină și ameliorează depresia. Prin urmare, un complex de vitamine B împreună cu 5-HTP poate constitui o strategie eficientă pentru îmbunătățirea dispoziției.

Concluzie

Serotonina nu este doar „hormonul fericirii”, ci un neurotransmițător esențial pentru echilibrul emoțional, somn, digestie și sănătatea oaselor. Deși cea mai mare parte se produce în intestin, serotonina din creier este cea care influențează direct starea ta de bine. Dezechilibrele pot duce la depresie, anxietate sau, în cazuri rare, la sindrom serotoninergic. Din fericire, nivelul serotoninei poate fi susținut natural prin alimentație bogată în triptofan, expunere la lumină, sport și relaxare mentală. În situațiile mai dificile, tratamentul medicamentos și suplimentele pot deveni necesare. Înțelegerea acestui mecanism te ajută să-ți gestionezi mai bine sănătatea emoțională și fizică și să construiești o stare de bine reală și de durată.

FAQ

1. Ce este serotonina și ce rol are în organism?

Serotonina este un neurotransmițător esențial care ajută la transmiterea semnalelor între celulele nervoase. Ea influențează starea de spirit, somnul, apetitul, digestia, memoria, coagularea sângelui și sănătatea oaselor.

2. Unde se produce serotonina în corp?

Aproximativ 90-95% din serotonină este produsă în intestin, iar restul în creier și oase. Cu toate acestea, serotonina din sânge nu poate traversa bariera hematoencefalică, deci creierul trebuie să își producă propria serotonină.

3. Cum pot ști dacă am un deficit de serotonină?

Simptomele unui nivel scăzut pot include: depresie, anxietate, insomnie, oboseală, poftă crescută de carbohidrați, iritabilitate și probleme digestive. Un test de sânge poate măsura nivelul serotoninei serice, deși nu reflectă direct activitatea din creier.

4. Care este nivelul normal de serotonină în sânge?

Valorile normale sunt între 80–400 μg/L. Sub 100 μg/L pot apărea simptome depresive, iar peste 400 μg/L pot indica riscul de sindrom serotoninergic sau tumori carcinoide.

5. Ce este sindromul serotoninergic și cât de periculos este?

Este o reacție severă cauzată de excesul de serotonină în sistemul nervos. Apare de obicei din combinația nepotrivită a medicamentelor serotoninergice și poate duce la agitație, febră, confuzie, tremur și chiar pierderea conștienței. Necesită intervenție medicală urgentă.

6. Cum pot crește în mod natural nivelul de serotonină?

Consumă alimente bogate în triptofan (somon, curcan, ouă, semințe de chia, nuci).

1. Practică exerciții fizice regulate.
2. Expune-te zilnic la lumina naturală.
3. Folosește tehnici de relaxare și meditație.
4. Menține un program regulat de somn.

7. Ce suplimente pot ajuta la reglarea serotoninei?

Cele mai frecvent utilizate sunt:

1. 5-HTP (precursor direct al serotoninei)
2. Vitamina B6, B3, D3
3. Zinc, crom, Omega-3

Acestea trebuie administrate cu prudență, preferabil la recomandarea unui medic.

8. Ce sunt SSRI și cum funcționează?

SSRI (inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei) sunt medicamente antidepresive care blochează reabsorbția serotoninei la nivelul sinapselor, crescând astfel nivelul ei în creier. Exemple: fluoxetină, sertralină, escitalopram.

9. Se poate consuma serotonină direct din alimente?

Nu. Serotonina din alimente nu ajunge în creier. Însă triptofanul, precursorul ei, se absoarbe și poate fi transformat în serotonină de către organism.

10. Este sigur să iau suplimente fără consult medical?

Nu este recomandat. Suplimentele care influențează serotonina pot interacționa cu alte medicamente și pot duce la efecte adverse, inclusiv sindromul serotoninergic. Este esențial să consulți un medic înainte de a începe orice tratament.